Considerații de bază ale metodelor posibile
Atunci când se compară diferitele opțiuni pentru prelucrarea lemnului pentru a-i da o culoare albă, se remarcă unele aspecte și proprietăți:
- În comparație cu glazura, colorarea are avantajul de a obține mai precis nuanța dorită. Albul este, în general, alb, iar nuanțele dintre alb pur și alb crem, de exemplu, depind de lemn pentru ambele metode.
- Pata pătrunde în lemn mai adânc decât orice alt colorant. Acest lucru poate duce la o "rezistență a culorii" mai mare, care arată efectul său benefic mai ales cu zgârieturi și cu vârsta în creștere.
- Atunci când o piesă de mobilier este pătată, lemnul este expus la mai mult stres decât atunci când este vitrat sau ceruit. Calitatea lemnului trebuie verificată ca fiind adecvată fără nici o îndoială (luați în considerare podelele și peretele din spate)
- O diferență vizuală decisivă apare atunci când lemnul este colorat chimic de alb. Boabele și textura sunt reprezentate în ceea ce este cunoscut ca pozitiv. Colorarea și glazurarea cu vopsea au ca rezultat un rezultat negativ.
- Ceara decorativă și colorată are un efect fizic similar cu calcarul prin stabilirea în porii lemnului. Strict vorbind, bobul rămâne vizibil doar deoarece dimensiunea porilor este diferită.
Pre-albirea lemnului
Desigur, este un adevărat să afirmăm că lemnul deschis poate fi colorat în alb cu mai puțină influență decât lemnul mai închis în mod natural. În cazul unor copaci de culoare deschisă, cum ar fi mesteacănul, frasinul și pinul, o albire pregătitoare vă poate apropia de o culoare care pare albă. Un dulap are avantajul că este în mare parte mobil și mobil. Pentru a utiliza agenții de înălbire agresivi și dăunători pentru lemn, se recomandă cu tărie o stație de lucru în aer liber, un garaj sau un atelier departe de orice spațiu de locuit.
Sfaturi și trucuri
Dacă ați fost decolorat în prealabil, asigurați-vă că verificați dacă agentul de înălbire utilizat este compatibil chimic cu agentul de înălbire utilizat. Reacțiile incorecte și dăunătoare variază de la descompunerea lemnului, emisia de vapori toxici până la riscul de ardere spontană.