Compoziția betonului
Betonul este format din trei ingrediente la care se pot adăuga amestecuri și aditivi. Cele trei ingrediente de bază au sarcini diferite:
- Ciment: liantul care leagă practic totul prin stabilire
- Amestecarea apei: apa începe procesul chimic de stabilire
- Agregat (agregat depășit): un material de umplutură care crește rezistența la compresiune a betonului
Valoarea apă-ciment
Apa și cimentul joacă un rol cheie în amenajare. Cimentul poate absorbi o anumită cantitate de apă numai înainte de a fi saturat. Cu cimentul Portland convențional (CEM I, 32,4), rata de saturație este de aproximativ 40%. Apa este legată chimic și fizic. Raportul apă-ciment (raportul g / c) este derivat din aceasta.
Procesul chimic de stabilire
Pe măsură ce clincherul din Portland se instalează, cristalele cresc. Aceste cristale se interconectează într-un mod asemănător acului. Dacă există prea multă apă în beton (exces de apă), această apă caută o ieșire din ciment, betonul sângerează.
Prea puțină apă în beton
Cu toate acestea, dacă se scoate prea multă apă din ciment, aceasta nu se mai poate fixa complet. Prin urmare, la betonarea fundațiilor, o peliculă este așezată între stratul de pietriș de protecție împotriva înghețului și fundația de beton ulterioară. În acest fel, agregatul nu poate extrage apă din beton.
În plus, trebuie întotdeauna să tratezi betonul. Vara, când temperaturile sunt foarte ridicate, trebuie să se asigure că betonul nu se usucă. În unele cazuri, apa este adăugată chiar extern la beton, astfel încât apa din beton să nu se evapore. În caz contrar, vor apărea fisuri.
Micșorarea și târâtorul
Cu toate acestea, o mică parte din apă se va evapora întotdeauna. Acest lucru reduce ușor volumul corpului de beton - betonul se micșorează. În anumite circumstanțe, betonul verde se poate strecura și el. Puteți citi despre ambele fenomene în detaliu la secțiunea „Reducerea și fluirea betonului”.
Timp minim de întărire conform standardului DIN
În timpul în care betonul se usucă colocvial, se prinde. Această setare poate dura mulți ani pentru a se întări complet. Prin urmare, conform standardelor aplicabile (DIN 1045), trebuie respectate anumite perioade de timp până când betonul a atins o rezistență minimă la compresiune clar definită.
Condiții optime pentru betonare
În condiții optime, la temperaturi de aproximativ 20 de grade și o umiditate relativă ridicată, această perioadă este de 28 de zile. Rezistența la compresiune, astfel încât betonul tânăr să poată fi călcat cu grijă, este atinsă după una până la trei zile, din nou în funcție de factorii temperatura aerului și umiditatea relativă.
Sfaturi și trucuri
Cu cât devine mai rece, cu atât durează mai mult procesul de setare. Acest proces se oprește complet de la o temperatură de minus 10 grade. Betonul nu ar trebui să fie prelucrat niciodată sub o temperatură (temperatura betonului) de 10 grade, astfel încât anumite specificații de timp să poată fi respectate în mod fiabil.